duminică, 26 februarie 2017

Manifest de poveste

Pentru cei care aleg o cura de Chopin, nu doar de shopping. 


Pentru cei care cred ca adevaratul Copil Minune a fost Mozart, nu Adrian. 





















Pentru cei care au aflat ca Anotimpurile sunt patru concerte de Vivaldi, nu un fel de pizza in patru culori. 





















Pentru cei care s-au prins ca Ceaikovski nu e un brand de ceai rusesc. Si nici nu are legatura cu ski-ul. 


























Pentru cei care stiu ca Strauss Fiul nu e inventatorul strass-urilor. Si nici Strauss Tatal, de altfel. 



Pentru cei care au auzit prima oara de Beethoven cu mult inainte de 'Sex and the City'. 

Pentru cei care cred ca iubirea nu are anotimp, fiind "ever mine, ever yours, ever ours". 

Pentru cei care numesc "romantic" un roman sau un concert de secol 19, nu un fel de friptura in penumbra. 






Pentru ei, #povestilerezista.


Si tot pentru ei, am deschis o lista de precomenzi pentru a demonstra unei edituri ca da, exista parinti cu semnalmentele de mai sus.




duminică, 19 februarie 2017

Cand ati mai salvat o carte?

'Enescu si hora razelor de soare' are nevoie de ajutorul vostru pentru a-si gasi drumul catre casa.


E posibil ca cea mai frumoasa carte din colectie, cea despre muzica compozitorului nostru national, sa ramana suspendata intr-un timp al refuzului.

In cor, editurile ne spun ca "nu exista piata pentru muzica clasica" si ca "nu pot sustine material proiectul".

In mod bizar, cartea o sa apara in suedeza in septembrie si va participa la Targul de Carte de la Goteborg.

Sa invatam suedeza, zic :).



Cu cele 8 povesti muzicale de pana acum, am vrut sa-i apropii pe copii de cultura inalta in mod firesc, creativ, fara artificii snoabe.

Astfel poate Bach nu va mai fi o ruda saraca a lui Hornbach.


Iar Chopin nu va fi o varianta de 'shopping' cu ultima consoana neglijent aspirata.





Intre timp, au fost vandute 120.000 de carti despre muzica a 8 mari compozitori.

Nenumarati parinti mi-au scris despre copiii lor de 4-7 ani care vorbesc cu naturalete despre Vivaldi, Beethoven, Mozart, au preferinte clare si recunosc fara efort chiar bucati muzicale la prima auditie.

Deci visul meu nu mai este un construct fara aripi...


Si totusi, pentru Enescu ( iar in viitor, pentru re-editarea colectiei) avem nevoie de parteneri de poveste.

Ne lipsesc: o editura, un sponsor pentru CD, niste parteneri pentru difuzare si promovare.

In rest, totul e bine :)
















































marți, 17 ianuarie 2017

Sapte zile-ii. Retrospectiva saptamanii

Masuram timpul in zile-ii pana apare "Enescu si hora razelor de soare".  Iata retrospectiva unei saptamani de asteptare activa :) 

Ziua a 9-a



O ie de femeie tanara, din Padureni.

Cu centura de balt, chei la brau si sire.


'Svastica' este de fapt un vechi simbol solar, indo-european. Care ne duce cu gandul la renastere, reinnoire, precum soarele care apune doar pentru a rasari din nou.









Ziua a 10-a

O ie de inima albastra sau... de marti. Din Muscel.

Cusuta cu romburi- simboluri ale soarelui care ne ocroteste.

Observati un mic punct rosu pe fondul albastru-regal. Este o eroare magica: o neregularitate care fereste de deochi.



Ziua a 11-a.



O ie riguroasa, de Muscel, care poate produce epifanii. Sau indragostiri iremediabile.


Cusuta cu fir metalic, in modelul valurit al spiralei, simbol al eternei reintoarceri. 


Altfel, cusuta direct pe suflet, in modelul iubirii fara leac.








Ziua a 12-a

La umbra fetelor care nu mai sunt.

O ie de mireasa din Muscel. Lunga, racoroasa, cusuta cu romburi albe de matase, ca niste vise de fluture.

 Demult, demult o fata si-a tesut fericirea in jurul acestei camasi. 

Acum ea insoteste o carte care va face copiii sa viseze.




Ziua a 13-a 



O ie de domnita din Muscel. 

Cusuta cu fir metalic si matase in tonuri trandafirii. 


Un fel de " la vie en rose", in varianta romaneasca.











Ziua a 14-a 


Trecem muntii in satul Birchis din Arad. 

Un costum de o elegantă sobrietate, cu ornamente caligrafice pe poale si pe mânecile spăcelului sub forma compacta de „pui tablă”.

Cipca ( dantela) croșetată cu modele florale decoreaza mânecile și partea de jos a poalelor. 

Peste poale se purta cătrânța din somot, cu motive florale stilizate. Si opregul cu „peticul” cusut cu fir metalic auriu și ciucurii roșii-aurii. Ambele sunt variante ale cotrantei si ale opregului din Banat.


Ziua a 15-a


O ie de mireasa dintr-o zona etnografica arhaica, extrem de izolata: Tinutul Padurenilor 
( jud Hunedoara). 

Cordonul (balt) din zimti de cositor si streicuta de care sunt prinse chei si inele sunt tot atatea obiecte cu semnificatie magica, de protectie a femeii care va naste copii. "In Padureni, cheia este femeia. Iar inelul e femeia casatorita" ne invata etnograful Doina Isfanoni.

Da. Femeia este cheia.


Ziua a 16-a


Un costum de sarbatoare din Banatul de campie. Cuminte si sobru ca o rugaciune.

Romburile brodate riguros pe maneci si poale sunt un simbol al fertilitatii feminine. Cotranta dubleaza cu fir auriu acelasi motiv, al femeii fecunde. 

Un gand bun trimis pe aripile dorului celei care a creat acest costum!









Masuram timpul in zile-ii pana cand apare ' Enescu si hora razelor de soare'....