De ce scriu mamele ( si alte intrebari castigatoare)

'Când se naște scriitorul, înainte sau după ce se naște mama?' M-a intrebat o prietena blogger, Adina Matei. Si mi-a placut. Atat de mult, incat am hotarat sa facem un concurs, prin care sa premiem trei intrebari dintre cele mai interesante, creative, jucause, sensibile (lista e deschisa). Asadar, intrebati si catigati! Trei seturi complete de Povesti din Padurea Muzicala. Concursul e deschis pe blogul La drum cu Apolodor timp de o saptamana. Astept cu emotie intrebarile voastre! 

Si, intre timp, schitez un raspuns la dilema " ce a fost mai intai, pana sau mama?"

 Mamele scriu ca să nu uite. Când se naște primul copil, totul e nou, nimic nu se potrivește cu harta pe care ți-o desenasei cu atâta speranță. Navighezi printre scutece, tetine, bavete, sterilizatoare și termometre, fentând o febră sau o tuse, exultând la primul cuvânt, la primul pas sau la prima... olița. Și uiți, cum nu ți s-a mai întâmplat vreodată! E firesc să îți dorești un jurnal de bord. Până la urmă, e cea mai palpitantă călătorie pe care o vei face în această viață. Iar peste ani, caietele în care ai notat ,,perlele,, celui mic, spaimele tale sau momentele amuzante vor deveni niște ghiduri foarte utile de gândire creativa și de auto-motivare. 

  Apoi, mamele scriu ca să nu se uite. Să nu se piardă pe ele, ființe inteligente, creative, surprinzătoare. În rutina primului an, cu binecunoscutul ritual alăptat-înfășat-spălat-culcat. Să își amintească cine sunt. Dincolo de suzete, pachete, bavete, rețete. Dincolo de zilele bune care curg la fel. Și de zilele rele care se învârtejesc copleșitor de altfel. 

Știi, pe vremea lui Mozart, femeile de condiție plecau la băi ca să se refacă după o naștere. Astăzi femeile cu suflet de scriitor își iau o foaie de hârtie și, cu ochii pixelați de somn, pleacă unde vor ele.

  


Când se naște scriitorul? Înainte sau după mamă? Să spunem că mama o va trage de mânecă pe scriitoare. O va îndeamnă să iasă la lumină. 

Să povestească pentru a adormi lin un copil. 

Să se povestească pentru a rămâne trează ca femeie, ca om inteligent, ca spirit liber.

( Restul interviului si concursul pe blogul La drum cu Apolodor. Calatorie frumoasa!)

Un vis si...opt carti muzicale cadou ( concurs)

Cele opt cărţi din colecţia "Poveşti din pădurea muzicală" au fost scrise pentru a crea, peste douăzeci de ani, un public pasionat de muzică clasică. Un public care să fi respirat din fragedă copilărie în preajma marilor compozitori, un public pentru care Chopin să nu sune a shopping cu ultima consoană neglijent aspirată, iar Bach să nu fie o rudă mai puţin norocoasă a lui Hornbach.

Am pus, aşadar, pe cântar un vis.

Visul ca muzica clasică să coboare de pe postamentul poleit al culturii înalte direct pe raftul cu jucării.

Visul ca nişte fraţi să se joace de-a Beethoven, nu numai de-a Bakugan.

Visul ca în curând un copil să îşi întrebe tatăl: "Hornbach de la Bach?".

Sau, împingând reveria spre utopie, posibilitatea ca acelaşi puşti, devenit adult, să renunţe la un Maybach pentru integrala Bach, plus câţiva ani de libertate.

Si pentru ca azi colectia cartilor muzicale se indreapta allegro spre o frumoasa poveste de...re-editare, va multumim pentru dragostea cu care ne-ati primit in ultimii ani. Va rasplatim cu trei seturi complete de opt carti cu CD, direct din biblioteca autorului.

    Asadar, concurs, pentru urmatoarele 3 zile, in 3 pasi simpli:

- like pagina Povesti din Padurea Muzicala

- like pagina Enescu si hora razelor de soare

- share postul de concurs



Va tinem pumnii!!!!