Masuram timpul in zile-ii pana apare "Enescu si hora razelor de soare". Iata retrospectiva unei saptamani de asteptare activa :)
Ziua a 9-a
O ie de femeie tanara, din Padureni.
Cu centura de balt, chei la brau si sire.
'Svastica' este de fapt un vechi simbol solar, indo-european. Care ne duce cu gandul la renastere, reinnoire, precum soarele care apune doar pentru a rasari din nou.
O ie de femeie tanara, din Padureni.
Cu centura de balt, chei la brau si sire.
'Svastica' este de fapt un vechi simbol solar, indo-european. Care ne duce cu gandul la renastere, reinnoire, precum soarele care apune doar pentru a rasari din nou.
Ziua a 10-a
O ie de inima albastra sau... de marti. Din Muscel.
Cusuta cu romburi- simboluri ale soarelui care ne ocroteste.
Observati un mic punct rosu pe fondul albastru-regal. Este o eroare magica: o neregularitate care fereste de deochi.
Ziua a 11-a.
O ie riguroasa, de Muscel, care poate produce epifanii. Sau indragostiri iremediabile.
Cusuta cu fir metalic, in modelul valurit al spiralei, simbol al eternei reintoarceri.
Altfel, cusuta direct pe suflet, in modelul iubirii fara leac.
Ziua a 12-a
La umbra fetelor care nu mai sunt.
O ie de mireasa din Muscel. Lunga, racoroasa, cusuta cu romburi albe de matase, ca niste vise de fluture.
Demult, demult o fata si-a tesut fericirea in jurul acestei camasi.
Acum ea insoteste o carte care va face copiii sa viseze.
Demult, demult o fata si-a tesut fericirea in jurul acestei camasi.
Acum ea insoteste o carte care va face copiii sa viseze.
Ziua a 13-a
O ie de domnita din Muscel.
Cusuta cu fir metalic si matase in tonuri trandafirii.
Un fel de " la vie en rose", in varianta romaneasca.
Ziua a 14-a
Trecem muntii in satul Birchis din Arad.
Un costum de o elegantă sobrietate, cu ornamente caligrafice pe poale si pe mânecile spăcelului sub forma compacta de „pui tablă”.
Cipca ( dantela) croșetată cu modele florale decoreaza mânecile și partea de jos a poalelor.
Peste poale se purta cătrânța din somot, cu motive florale stilizate. Si opregul cu „peticul” cusut cu fir metalic auriu și ciucurii roșii-aurii. Ambele sunt variante ale cotrantei si ale opregului din Banat.
Ziua a 15-a
O ie de mireasa dintr-o zona etnografica arhaica, extrem de izolata: Tinutul Padurenilor
( jud Hunedoara).
Cordonul (balt) din zimti de cositor si streicuta de care sunt prinse chei si inele sunt tot atatea obiecte cu semnificatie magica, de protectie a femeii care va naste copii. "In Padureni, cheia este femeia. Iar inelul e femeia casatorita" ne invata etnograful Doina Isfanoni.
Cordonul (balt) din zimti de cositor si streicuta de care sunt prinse chei si inele sunt tot atatea obiecte cu semnificatie magica, de protectie a femeii care va naste copii. "In Padureni, cheia este femeia. Iar inelul e femeia casatorita" ne invata etnograful Doina Isfanoni.
Da. Femeia este cheia.
Ziua a 16-a
Un costum de sarbatoare din Banatul de campie. Cuminte si sobru ca o rugaciune.
Un costum de sarbatoare din Banatul de campie. Cuminte si sobru ca o rugaciune.
Romburile brodate riguros pe maneci si poale sunt un simbol al fertilitatii feminine. Cotranta dubleaza cu fir auriu acelasi motiv, al femeii fecunde.
Un gand bun trimis pe aripile dorului celei care a creat acest costum!
Masuram timpul in zile-ii pana cand apare ' Enescu si hora razelor de soare'....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu