Masa pe care s-au nascut ilustratiile mi-a devenit mai familiara decat verisoara sa din bucataria de acasa. In jurul ei am decupat vizual textul cartilor, am potrivit personajele, am rontait prajituri, pizza, fursecuri, ciocolata ( hm, o mare rontaiala, deci). Masa Adrianei si a lui Sebi, prieteni buni ai spiridusilor din Padurea Muzicala, ilustratorii mei minunati pe care i-am gasit dintr-o banala intamplare: mi-a placut expresia din ochii unui personaj postat de Adriana pe site-ul asociatiei ilustratorilor romani.
Cu Adi, cea care urma sa dea viata spiridusilor m-am intalnit apoi la Carturesti, intr-o amiaza de iunie. Imi pregatisem, profesionist, 'brieful pentru ilustratie': descrierea personalitatii fiecarui personaj, detaliile fizionomice si de costum, plus o mapa cu imagini de 'stare' ( in publicitate s-ar numi mood board) ca sursa suplimentara de inspiratie. Si, asteptam, cu ceva trepidatii bine mascate de rochia neagra de birou, sa apara artista.
Si iata, in sala cu podele arcuite, a intrat Adriana, delicata, calda, cu o privire departata de vibratiile cotidiene ale celor care par. Eficienti. Profesionisti. Pragmatici. Ne-am regasit, asadar, doua zane la inceput de poteca literara. Ne-am promis o carte cum nu a mai fost.
Apoi, ne-am luat vacanta.
In octombrie aveam deja o editura (Adevarul) si niste termene de predare de...basm. Sebi ni s-a alaturat atunci in demersul suprarealist de a preda o carte la fiecare doua saptamani. Iar Ale s-a oferit, tocmai din Germania, sa ne puna in pagina textele si ilustratiile, intr-o grafica eleganta si jucausa.
Patru oameni, intre timp prieteni. Adriana Gheorghe- minunata zana a culorilor si a portretelor expresive. Sebastian Oprita- vrajitorul peisajelor, costumelor si detaliilor arhitecturale. Alexandra Cor -maestrul de ceremonii al cartii, cea care a legat imaginea de cuvant. Si 'autoarea'- cea care raspunde de obicei la numele de Andone, intotdeauna la cel de 'mama' si mult mai rar la cel de Cristina.
Maine va povestesc cum se poate publica o carte cu ajutorul unui ponton. Alte personaje, tot prieteni: Junior, Dezde, Jurgen. Pe curand!
PS: Sunt la cura de De-Facebook. Drept pentru care, in afara butonului albastru "distribuiti pe f", am decis sa nu-mi mai gasesc scuze (s-a maritat Bold, e ziua Denisei, si-a reactivat contul Irina, Catrinel se bucura copilareste de un autograf, etc) pentru a-mi verifica zidul, a survola profile si a face comentarii. Asadar, va voi regasi mai putin pe "wall" si mai mult la un ceai. In parc. Pe strada. La vernisaj. Pe ponton. La concert. In Piata. La piata.
La buna vedere!
Felicitari.... :)
RăspundețiȘtergeremultumim, claudia! complimente pentru tobias!
ȘtergereFelicitari ilustratorilor! Observ ca in jurul acestor povesti s-au adunat romani talentati care au pus suflet in fiecare cuvant, in fiecare culoare, in fiecare material sau papusa creata in baza lor (ma gandesc de exemplu la dna Popovici care a creat papusile si Camelia de la micatelerierdecreatie, care are o multime de activitati bazate pe cartile dvs.). Copiii mei si ai altor parinti adora aceste carti. Eu insami sunt incantata de ilustratii si le citesc ca si cum as fi copil a doua oara si ma bucur de ele.
RăspundețiȘtergereMultumim, din nou! Intr-adevar, am avut norocul de a lucrat impecabil cu niste oameni daruiti si generosi. Ma bucur atat de mult ca Povestile muzicale au ajuns, asa cum speram, in mainile unor copii talentati prin parintii lor creativi si ...copilarosi.
Ștergere